Am făcut un popas la Hanul Conachi județul Galați să luăm cina 😋
Romania Mission Trip 2010 Part 5
This was my third year to join a team with the ServingHim organization. We stayed in Braila, Romania and helped serve the Romanians with Dental and Spiritual needs
Muzeul Ouălor Lucia Condrea - Introducere în tehnica de lucru ARTA CONDREA (Moldovița, România)
Vă rog să activați subtitrarea în românește! - Please turn ON English subtitle!
Pe scurt „Arta Condrea” este arta decorării oului de Paște în maniera de lucru de inspirație divină a doamnei Lucia Condrea, artă proprie care transcede meșteșugul tradițional al împodobirii oului. „Arta Condrea” este un omagiu adus etniei huțule căreia creatoarea îi aparține, etnie locuitoare a Munților Bucovinei, relativ enigmatică, dar recunoscută pentru măiestria decorării ouălor de Paște, artă devenită emblematică pentru această etnie.
Numele de „Arta Condrea” a fost folosit prima dată de Ioan H. Ciubotaru, etnolog și istoric literar român, membru de onoare al Academiei Române, profesor la Facultatea de Litere a Univ. „Al.I.Cuza” Iași, care cu ocazia verniajului expoziției personale a Luciei Condrea din 11 mai 2007 din Sala Gotică a Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, a remarcat autenticitatea și noutatea absolută adusă de artistă în domeniul decorării ouălor.
Din monumentala creație a doamnei Condrea, cuprinzând circa 30.000 de ouă decorate (fiecare ou este în sine un unicat), circa jumătate din piese sunt expuse în muzeul pe care îl vizităm la casa dumneai din comuna Moldovița (în Bucovina), dar pentru a încerca să înțelegem „Arta Condrea” ne vom opri la exponatele din prima sală a muzeului, ghid fiindu-ne dna profesor Otilia Manu, fiica Luciei Condrea.
Rădăcinile tradiției huțule în decorarea ouălor de Paște constau în două tehnici: încondeiere și închistrire.
ÎNCONDEIEREA constă în obținerea ornamentelor pe ou cu ajutorul unor penițe cu care se rasează conturul folosind tuș negru. După aceasta, se acoperă cu tușuri colorate acele spații care formează desenul propriu-zis.
ÎNCHISTRIREA este tehnica prin care decorațiile se obțin prin păstrarea succesivă a culorii de fond, a „cruțării” fondului, tehnică întrebuințată și în ornamentarea indoneziană („batik”), precum și cea a utilizării băilor de culoare. Totuși, în timp s-a impus termenul de „încondeiere”, indiferent de instrumentul folosit.
TEHNICA ÎNCHISTRIRII OULUI LA HUȚULI constă într-o succesiune de operații. După golirea de conținutu a oului, se trasează cu ceară fierbinte (cu chișița) liniile care trebuie să rămână albe. Apoi oul se scufundă în baia de culoare galbenă. Se scoate oul din baia galbenă, se usucă și apoi se acoperă cu ceară, tot cu chișița, acele părți ale desenului care trebuie să rămână galbene și se scufundă oul în baia roșie. Se repetă acoperirea cu ceară, cu chișița, a culorii roșii. Ultima baie este cea de culoare neagră, care va da culoarea de fond. La sfârșit, ținând oul la o sursă de căldură, se îndepărtează ceara depusă în straturi succesive folosind o bucată de pânză și oul închistrit strălucește în toată spledoarea lui.
Instrumentul folosit la Moldovița, CHIȘIȚA, este un tubuleț metalic subțire, cu care se trasează liniile de ceară cu diverse grosimi în funcție și de grosimea tubului care, în același timp, este și rezervor pentru ceara topită. Confecționarea chișițelor era la rândul ei o artă-meșteșug, meșterii fiind rari.
Pe baza tradiției huțule, Lucian Condrea a dezvoltat tehnica închistririi oului de Paște, inventând 14 noi modalități de lucru, omologate de O.S.I.M. sub numele de „Arta Condrea”. Cele 14 tehnici de lucru sunt prezentate pe scurt în videoclip, fiind următoarele:
1. Diversificarea cromaticii (folosirea și a altor culori și nuanțe în afara celor 4 din tradiția huțulă)
2. Ceară colorată în relief
3. Grafică în tehnica batik-ului, alb-negru
4. Dantelării
5. Tehnica lucrărilor de antichitate (imprimarea oului decorat a unei patine a timpului)
6. Lucrări abstracte, moderne
7. Motive de pe vechi cusături huțule și românești
8. Cubism 3D. Cubismul este un limbaj poate șocant, străin artelor populare de docorare a ouălor, dar inventat și aplicat cu desebită măiestrie de Lucia Condrea într-un mod atât de „simplu” și natural încât specialiștii străini în domeniul artelor au denumit-o pe artistă drept „Picasso al României”
9. Motive de pe covoare, scoarțe, lăicere
10. Motive inspirate din sculptură
11. Motive din lasetă
12. Motive de pe ștergare
13. Motive zoomorfe
14. Croșetul
LIESTI-INDEPENDENTA | Cu trenul CFR in continuare pe linia 704 Tecuci-Galati
Pe linia 704 mergem în continuare mai departe cu trenul R7571 al CFR Călători.
Între Tecuci și Galați sunt 85 de km pe care cu acest tren Regio se face în aproximativ 2 ore.
În majoritatea timpului între stațiile Liești și Independența mergem pe linie dreaptă dar avem și viraje pe aici și pe acolo și normal cu câteva stații pe traseu.
Aa și să nu uit, am luat și locomotiva noastră în timpul mersului.
🚀 Poți susține financiar canalul și munca mea:
🔊REVOLUT:
📣PATREON:
📻CONT LEI: RO40INGB0000999903937615 ING Bank - Valter Patric
Mă găsești și pe:
💬 Instagram:
📮 Facebook:
✅ Dacă dorești să mă susții, urmează pașii de mai jos:
👍 APASĂ PE LIKE
🔥 APASĂ PE SUBSCRIBE
🔔 APASĂ PE CLOPOȚEL
🤝 DISTRIBUIE
Stațiile filmate pe traseu:
00:00 Liești
00:09 Halta Șerbănești
02:14 Hanul Conachi
04:23 Halta Tudor Vladimirescu
05:54 Halta Vameș
07:44 Halta Piscu
10:53 Intrarea în stația Independența
28.07.2021
On line 704 we continue on with the train R7571 of CFR Călători.
Between Tecuci and Galați there are 85 km which this Regio train can take in about 2 hours.
Most of the time between Liești and Independența stations we go in a straight line but we also have turns here and there and normally with a few stations on the route.
And let's not forget, we also took our locomotive while heading forward.
@valterpatrick
Fenomen straniu pe furtuna (strange phenomenon on the storm)
Discuţii pe tema proiectului Extinderea şi reabilitarea...@ Staţiunea turistică Târgu-Ocna
Daţi pe AFIŞEAZĂ MAI MULT...!
Pentru cunoasterea cât mai completă a beneficiilor de suprafaţă a proiectului “ Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată in judeţul Bacău “, s-a desfăşurat la Casa de Cultură Târgu-Ocna, evenimentul de prezentare a proiectului, destinat locuitorilor orașului staţiuneTârgu-Ocna, care are drept scop conștientizarea populației cu privire la obligația respectării prevederilor legislative europene și românești din sectorul descărcărilor de ape uzate, precum și informarea asupra riscurilor nerespectării acestor prevederi.
La eveniment au participat cetăţeni de pe străzile pe care este amplasată noua reţea de canalizare, directorul general adjunct al Companiei Regionale de Apă Bacău – domnul ec. Petre Haineala, reprezentanţi ai firmei care asigură consultanţa pe durata implementării, reprezentanti ai constructorului, autorităţile locale, domnul Marius Popa şeful secţiei Târgu-Ocna al Companiei Regionale de Apă Bacău, salariaţi ai primariei, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi societăţilor comerciale din oraş.
Vă rugăm să reţineţi aceste date!
Acest mega proiect este realizat astfel:
A. cu fonduri EUROPENE în proporţie de 77.48%,
B. din bugetul de stat 11.85 %
C. contribuţia CRAB Bacău este de doar 8.85% (bani pe care sigur îi va lua tot din buzunarul cetăţeanului, prin mărirea serviciilor la apă şi canal)
D. din bugetul local al staţiunii 1.82 % (reprezentând suma de 281.787 euro = 1.245.498,54 lei la cursul euro de 4.42 din 29 septembrie 2015).
Prin şedinţa de consiliu din 30 iulie 2015, primarul staţiunii turistice Târgu-Ocna a propus şi supus la vot realizarea unui împrumut de 1.047.172 lei (adică peste 10 miliarde lei vechi), bani pe care târgocnenii îi vor achita timp de 15 ani.
Dacă veţi face diferenţa dintre suma ce ar trebui plătită, conform contractului şi suma ce se va împrumuta, conform şedinţei de consiliu din 30 iulie 2015, există între ele o diferenţă de 198.326 lei. Pe asta cine o va plăti, sau acest împrumut este pentru alte scopuri...?
Întrebările mele sunt:
1.Cine este principalul beneficiar al acestui megaproiect, ce va încasa bani de la locuitori, prin serviciile oferite? Răspuns retoric: CRAB Bacău !;
Dacă ei sunt beneficiarii atunci:
2.Vor fi “îngheţate” atunci toate tarifele la apă şi canal timp de 15 ani, cât achităm noi “beneficiile” altora? (e ca şi cum CRAB Bacău îşi construieşte casă cu fonduri EUROPENE şi cu bani de la târgocneni. Apoi această casă o dau în chirie târgocnenilor taxând-ui pentru apă şi canal, când ei ar trebui să stea gratis în ea, achitând rate timp de 15 ani.);
3.Vom avea conectarea la sistemul de canalizare şi apă gratuită, dacă tot achităm această sumă imensă...?
4.Pentru că pe consilierii locali nu i-au interesat ce beneficii pot obţine târgocnenii după acest împrumut, întreb atunci CRAB Bacău...ne daţi şi nouă 1.82 % din încasările dumneavoastră, pentru bugetul local al staţiunii...?
Sau măcar puteţi din respect, ca tarifele la apă şi canal să fie la cel mai scăzut nivel de pe raza judeţului...?;
Pentru mai multe detalii vizitaţi site-urile:
Grupuri adiacente:
Lőrincrévi bál Pécelen 2011 január 29. 6/1
Karsai Zsigmond Zsiga bácsi Pécel város díszpolgárának a tiszteletére rendezett 32. Lőrincrévi bál. Az idén 90 éves Zsiga bácsi festőművész a népművészet mestere az erdélyi Lőrincrévén született.
Beszédet mond: Heltai Miklós