Apus de soare. Josenii Bargaului 20 03 2021
VIA TRANSILVANICA ȚINUTUL DE SUS
Pietroșița - Dâmbovița - Biserica Adormirea Maicii Domnului #travel #romania #monastery
26.02.2022
@lumeacredintei2237
@TravelMixChannel
@InfoTravelRomaniaro
Pietroșița este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Dealu Frumos și Pietroșița (reședința).
Comuna este așezată pe valea Ialomiței, de-a lungul șoselei naționale DN71, care leagă Târgoviște de Sinaia, la 118 km de București, 36 km de Târgoviște, 15 km de Pucioasa și 26 km de Sinaia. Ea este punctul terminus al liniei de cale ferată Târgoviște–Pietroșița.
Pietroșița este așezată într-o zonă muntoasă (550 m altitudine) cu împrejurimi de păduri de brad și fag brăzdată de la nord la sud de râul Ialomița. Recunoscută încă din anii 1936 ca stațiune balneoclimaterică.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Pietroșița și Valea Țâței, cu o populație totală de 1900 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se îndeletniceau cu producerea țesăturilor din lână, pe care le comercializau la Pucioasa și la Sinaia. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Adunați, Pietroșița și Valea Țâții, cu o populație de 2520 de locuitori.
În 1950, comuna a trecut în compunerea raionului Pucioasa din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, ea a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, satul Adunați fiind desființat și inclus în satul Dealu Frumos (fost Valea Țâței).
BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI
Dupã cum rezultã din documentele vremii, Pietrosita a detinut in secolul al XVIII-lea rolul predominant in administrarea 'plaiului ot Ialomita'. Urmasii lui Bordea Vãtãsescu, respectiv Marin Vãtaful 'plaiu ot Pietrosita' a avut aceastã slujbã timp de 20 de ani (document din 1746), in timp ce Radu Vãtaful de 'plaiul ot Pietrosita' pomeneste intr-un document din 1793 cã a slujit domniei 40 de ani ca vãtaf de plaiu... cu rezidenta la Pietrosita. Statornicia unei familii intr-o slujbã, veniturile aferente acestei slujbe importante, ca si relatiile speciale cu o parte dintre negustorii vremii au constituit premizele construirii acestei biserici.
Iatã ce spune pisania acesteia: Cu vrerea Tatãlui si cu ajutorul Fiului si cu indemnarea Sfantului Duh, facutu-s-au aceastã sfantã si dumnezeiascã bisericã, ce iaste hram Adormirii Nãscãtoarei de Dumnezeu si a Prea Doamnei Paraschivii, a s-au fãcut din temelie panã la sfarsit dupã cum se vede, impodobitã si cu zugrãvitu, in zilele prealuminatului domn Ion Alexandru Scarlat Ghica voevod, fiind mitropolit a toatã Ungrovlahia chiriu chir Grigore, prin osteneala si toatã cheltuiala dumnealui Negoitã, sin Serban Fust cupet ot Targoviste, si a dumnealui Radu vãtaf la ’plaiu Ialomitei’ din Bordea Vãtãsescu ot Pietrosita, ca sã fie de pomenire dumnealor pãrintilor. Si s-au inceput la leat 1765 iunie 7 si s-au sãvarsit la anul de la Hs. 1767, iar de la Adam 7275 octombrie 10 zile, fiind ostenitor si Marin brat vat.
Prima bisericã din Pietrosita a fost de lemn, insã a fost stricatã, iar catapeteasma si materialul lemnos au fost duse la Moroieni, unde s-a construit prima bisericã din aceastã localitate. In locul celei de lemn s-a construit in 1767, pe locul unde se gãseste si astãzi, Biserica Joseni, declaratã monument istoric. La o jumãtate de secol de la moartea lui Constantin Brancoveanu si a fiilor sãi ca martiri, atunci cand domnii fanarioti se succedau la domnia tãrilor romane, ctitorirea unei biserici, in stil brancovenesc tarziu, aici, la granita cu Tara Nemteascã, constituie o dovadã incontestabilã a importantei localitãtii Pietrosita in istoria acelor vremuri. Constructie solidã, din caramidã arsã si var hidraulic, inclusiv cele douã turle, dintre care una este clopotnita, biserica este zveltã, bine proportionatã si frumos impodobitã cu niste exterioare si arcade specifice stilului gotic. Are forma de cruce cu douã abside si pridvor. Tampla este din zid gros de caramidã iar despãrtirea dintre naos si pronaos se face prin douã coloane groase, de asemenea din caramidã. La intrare se aflã o usã masivã din stejar, care a fost ridicatã si dusã la Muzeul de Istorie din Bucuresti. Usa este incadratã de douã coloane din piatrã sculptatã, iar deasupra de o alta transversalã care sustine pisania. In spatele usii de la intrare, precum si a celei de la clopotnitã, se aflã cate o barnã de stejar care poate bloca usa in caz de nevoie. Aceasta denotã faptul ca biserica, in vechime, a servit si ca ascunzãtoare la vreme de restriste. Se spune, de altfel, din bãtrani ca in clopotnitã, in vremea nãvãlirilor turcesti, strãjuia un pandar care observa valea Ialomitei panã spre Fieni. Cand venea praful gros ridicat de copitele cailor navalitorilor, suna alarma din clopote. Sãtenii fugeau cu vitele si se ascundeau in pãdurile din imprejurimi, iar cei instãriti se ascundeau in bisericã. Pictura bisericii, de o deosebitã frumusete, este executatã in frescã.
Dragoslavele (Joseni) - Lacul Domniței - Vârful Leaota ∆ hiking trails ∆ 3d-trail.com/romania/
more informations on
#3Dletsgooutdoors #3Dnature #3Dtrail
Distance 18,8 km / Duration 7:10 h / Ascent 1762 m / Descent 303 m
Romania, more videos at or
#trekking #trip #mountains #hike #holiday #travelling #hiking #nature #outdoors #adventure #tourism #river
Olimp Boros - Romania Tourist Guide
Olimp Boros - Romania Tourist Guide
Hello-Hello,
my name is Boros Olimp, I was born in Tg. Mureș & raised in my grandparent's village, Joseni, Harghita, Szeklerland (Ținutul Secuiesc). I've graduated from the School of Fine Arts in Tg. Mureș, my both parents are artists & I am a graphic artist too.
Then after few years as a DJ / presenter at 2 local radio stations & organizing several events, I was proposed by a friend to work as a guide/tour leader in Sharm El Sheikh, Egypt. There it started my guide carrier in January 2003, then I've been traveling & leading groups in many countries as Brasil, Turkey, Spain, Portugal, Greece, etc.
I'm a licensed Tourist Guide since 2012, and I've been guiding cultural round-trips in Asia, South America & the Caribbean.
At home, I'm inviting every interested tourist to discover our country, especially the beauties of Transylvania, in its heart being my home-city: Târgu Mureș / Marosvásárhely. Visit Mureș, Visit Transylvania.
Content:
00:00 English language, Olimp Boros tourist guide
00:40 Romanian language, Olimp Boros tourist guide
00:52 Hungarian language, Olimp Boros tourist guide
01:27 Portuguese language, Olimp Boros tourist guide
01:55 English language, Olimp Boros tourist guide
Rediscover Romania with a qualified tourist guide.
Contact details:
proguide.romania@gmail.com
+40744551797
#RomaniaTouristGuides #RediscoverRomania
Gheorghieni - Harghita. Aprilie 2021. ROMÂNIA
Segesvár történelmi utcáin jártunk - Érdemes ellátogatni, ha még nem voltál!
Segesvár történelmi utcáin jártunk - Érdemes ellátogatni, ha még nem voltál!
Csatlakozz TE is a csatornánkhoz, támogasd te is a munkánkat.
Vidd magaddal Erdélyt a telefonodban, töltsd le innen az Erdély applikációnkat - Keressétek a Google Play Áruházban vagy az alábbi linken:
Filmjeink elkészítését támogatja:
Kövess minket az Instagrammon is:
honlapunk:
Minden ami Erdély és Székelyföld, a Kárpátok.
Szép utazások, kalandos túrák, Erdélyi városok, falvak.
Transilvania Ciceu - Izvoru Mureşului - Joseni
Ciceu - Izvoru Mureşului - Joseni E578 DN13B Transilvania Romania / Siebenbürgen Rumänien.
I created this video with the YouTube Video Editor (
Toplita - Gheorgheni - Lacul Rosu
Cu masina de la Toplita pana la Lacul Rosu
Мотопутешествие по Румынии 2021.Трансальпина.
Black Sea is not black.
Black Sea - Mamaia Romania.Black Sea is not black.
When is storm and the sky is dark, without sun, the Black Sea has a dark color. When is sunny weather, Black Sea has a blue color. Darker blue than in the Mediterranean Sea, because it has low salinity.
Mănăstirea Izvorul Mureşului Romania. HD
Mănăstirea Izvorul Mureşului Romania. HD
Barajul Valea Uzului 2012
Locaţie: Barajul Valea Uzului
Judeţ: Bacău
Fotografiat:
Pentru:
Obiectiv: Pentru fiecare dintre noi, fie că suntem pregătiţi sau nu, va veni
ceasul cel de pe urmă. Nu vor mai fi răsărituri de soare, minute, ore
sau zile. Tot ce ai adunat, lucruri preţuite sau uitate, vor trece în
mâinile altora. Bogăţia, celebritatea şi puterea ta se vor risipi ca
fumul în vânt. Nu va mai conta ce ai avut sau ce ai datorat. Pica,
resentimentele, frustrarea şi gelozia nu vor mai fi. La fel,
speranţele, ambiţiile, planurile şi promisiunile tale vor expira.
Victoriile şi eşecurile care păreau atât de importante vor fi uitate.
La sfârşit, nu va mai conta de unde vii şi unde te-ai aşezat. Nu va
mai conta dacă eşti frumos sau inteligent. Nici măcar sexul sau
culoarea pielii tale nu vor mai avea importanţă. Atunci, ce va conta?
Cum va fi măsurată valoarea vieţii tale? Nu va conta ce ai cumpărat,
ci ce ai construit. Nu ce ai luat, ci ce ai dat.Nu va conta succesul,
ci ce ai lăsat în urmă. Nu va conta ce ai învăţat, ci ce i-ai învăţat
pe alţii. Va conta orice gest de integritate, compasiune, curaj ori
sacrificiu care i-a ridicat, i-a însufleţit şi i-a făcut pe ceilalţi
să-ţi urmeze exemplul. Nu va conta competenţa, ci caracterul tău. Va conta nu câţi oameni ai cunoscut, ci câţi îţi vor simţi multă vreme lipsa. Vor conta nu amintirile tale, ci ale celor dragi despre tine. O viaţă care CONTEAZĂ nu e construită la voia întâmplării, ci prin ALEGERE.
Vizitaţi: sau
VARA ÎN IZVORU MUREȘULUI ǀ SUMMER IN IZVORU MURESULUI
In perioada 2006 - 2011 am mers in fiecare vara in stagiu de arte martiale la Izvorul Muresului.
De fiecare data m-am simtit foarte bine, iata cateva imagini de acolo.
Izvoru Mureșului este un sat în comuna Voșlăbeni din județul Harghita, Transilvania, România. Se află în partea centrală a județului, la poalele sudice ale munților Giurgeului, la o distanță de la 35 km nord de Miercurea Ciuc.
Urmariti-ma si pe Pagina de Facebook:
#travelwithmonica
#IzvoruMuresului
#Romania
Excursie 1
Traseu: Tg. Mures - Reghin - Deda - Toplita - Lazarea - Joseni - Bucin - Praid - Sovata - Campu Cetatii - Miercurea Nirajului - Livezeni - Tg. Mures.
Realizata in data de : 07.09.2013
Durata: 1 zi.
Distanta: aproximativ 260 km.
Participanti: 6 la numar :)
FARȘANG la Ciceu (Județul Harghita, Transilvania, România)
Impresii și observații personale, poate prea subiective, desigur incomplete:
Farșang este o sărbătoare a populației maghiare marcând intrarea în Postul Paștelui. Este un carnaval tradițional care se corelează cu alte mari carnavaluri ale lumii catolice, de exemplu cu cele de la Veneția și de la Rio de Janeiro, având cam aceeași seminificație. Farșangul este marcat de festivități distractive zgomotoase, parade cu măști, baluri și neparat (cel puțin aici, în Secuime) de puțină nebunie care au menirea de a alunga spiritele și duhurile rele, sau de a speria iarna și de a întâmpina învierea naturii. Este și o manifestare neipocrită: să ne distrăm cât putem acum înainte de post. In Transilvania, tradiția este continuată de comunitățile maghiare și germane, iar pe alocuri populatia română a împrumutat această festivitate sub numele de Fărşang.
In Secuime, obiceiul a fost reprimat în perioada comunistă, dar în prezent, de la an la an, având în vedere și caracterul său distractiv, prinde din ce in ce mai mult. In Harghita a devenit deja o tradiție organizarea unui festival județean în diverse localități, prin rotație. In acest an Farșang-ul s-a sărbătorit în ziua de sâmbătă, 9 februarie 2013, la Ciceu (comună la 6 Km nord de Miercurea Ciuc) cu participarea a peste zece formații din tot județul. Manifestarea a început cu o rapidă defilare a grupurilor care s-au adunat in fața Primăriei. A urmat un scurt discurs al oficialităților dupa care formațiile, după un plan dinainte stabilit, s-au deplasat pe principalele străzi ale comunei unde erau așteptați de localnici în anumite pucte cu mese întinse și multă voie bună. Ansamblurile, ajunse la locurile respective, și-au prezentat programul, au mâncat, băut, dansat și distrat împreună cu localnicii, dupa care au plecat spre alte locații. Din câte știu, formațiile urmau să se adune după-amiaza la Căminul Cultural pentru o petrecere colectivă, dupa care în ziua următoare petrecerea continuă în localitățile lor de origine. Farșang-ul este probabil sărbătorit în fiecare localitate rurală din Secuime.
Remarc bogăția de obiceiuri, diferențele de la o localitate la alta (de la o formație la alta), atât în ceea ce privește specificul dansurilor, a cântecelor, a costumelor populare, dar și a modului de punere în scenă a reprezentației ...cu multă, multă fantezie și voie bună.
Subiectul general al distracției și în jurul căruia sunt regizate aceste scenete este reprezentat de o păpușă (manechin) în mărime naturală, de sex bărbătesc, cunoscut și sub numele de Illeș (Ilie). El simbolizeaza iarna. Datoria alaiului este să îngroape defuncta iarnă și pentru aceasta alaiul mortuar (cu asa zișii preoți, cardinali, cantori, soția/amanta/mireasa, bocitoare etc.) conduce răposatul pe ultimul drum. Uneori se încearcă resuscitatarea acestuia, cu mijloace din cele mai fanteziste, dar desigur că operația nu reușește. Pentru-ca totul să fie in regulă, cortegiul mortuar este insotit nepărat de o formatie muzicală (taraf sau chiar fanfară). In timpul slujbei de înmormântare, preotul îl descrie pe defunct care neapărat are și părți bune (altfel, n-ar participa atâția oameni care să-l plângă). In general, mortul este fie un barbat bun, harnic, gospodar, dar cu performanțe modeste la pat, dar mai des, este un tip agresiv, bețiv, dar foarte bun amant, motiv de jale printre femeile și fetele din sat ....La sfârșitul festivităților, de obicei, se dă foc manechinului care o reprezinta pe defuncta iarnă, seminficând purificare și trecere în noul anotimp
Noi am urmarit formația din Lăzarea (comună situată în partea nordică a județului Harghita, între Gheorgheni și Toplița). Ca particularitate pentru acest grup, fără a fi un obicei exclusiv, în sicriu nu este așezat un manechin, ci un contrabas. Ingroparea contrabasului, deci a muzicii, vrea sa fie o metaforă a sistării distracției în Postului Paștelui care urmează.
DJI Mini 3 Pro | Izvorul râului Mureş, Pârtia de schi, Mănăstirea Izvoru Mureșului (jud. Harghita)
GPS: 46.615546, 25.715994
0:56 - Izvorul râului Mureş
1:41 - Mănăstirea Izvoru Mureșului:
2:45 - Pârtia de schi
REZERVATIA VULCANII NOROIOSI - BUZAU ROMANIA
Rezervatia naturala Vulcanii Noroiosi este situata in zona Paclele din judetul Buzau. Practic, vulcanii sunt in raza comunei Berca si au fost remarcati pentru prima data de catre francezul H.Cognand in anul 1867 cu ocazia unor prospectiuni petroliere in zona. ai tarziu, au fost descrisi de catre Grigore Cobalcescu - geolog si paleontolog (1883), Grigore Stefanescu - geolog, paleontolog si explorator (1890) si Mircea Peaha (1965).Fenomenul de vulcan noroios se deosebeste de un vulcan propriu zis prin produsele de eruptie, forme si dimensiuni. Vulcanii noroiosi iau nastere prin eruptia gazelor naturale, a miscarilor seismice sau a emanatiilor postvulcanice. In zona Buzaului, aceste forme de relief s-au format datorita emanatiilor de gaze din zonele cutate si faliate ce aduc la suprafata noroi.Alunecarile de teren, despaduririle, ploile torentiale, scurgerile de noroi dau intregii rezervatii un aspect destul de bizar, selenar chiar. Pe langa vulcanii noroiosi, principala atractie a rezervatiei, trebuie sa mai amintim totusi prezenta unor plante rare. Este vorba de gardurarita, care se intalneste in partea vestica a rezervatiei, o planta originara din Asia, fiind intalnita in Romania doar in aceasta zona, apoi o serie de asociatii vegetale caracteristice zonelor de silvostepa: colilia, pirul stepic, iarba de sadina, soschiul, ruscuta de primavara.In zona Berca se gasesc 3 areale cu vulcani noroiosi si anume: Paclele Mari, Paclele Mici si Paclele de la Beciu. Accesul in zona se face de la DN10, din localitatea Satuc (parte a comunei Berca), situata la 18km distanta de Buzau in directia Intorsura Buzaului. Din Satuc, se face un drum la dreapta, marcat corespunzator, iar dupa trecerea de podul de peste Buzau, urmeaza o intersectie de unde se vireaza la stanga.Dupa aproximativ 15km se ajunge la vulcani, dupa ce se trece prin satele Joseni si Policiori.