Cascada Bucias - Manastirea Casin
Rezervatia Naturala Bucias este situata la 25 km distanță de Onesti. , in raza comunei Manastirea Casin. Rezervatia Naturala Bucias ne ofera un peisaj de o frumusete greu de echivalat.
Cascada este formata de Raul Bucias inainte de a se varsa in Raul Casin si de a forma Cheile Casinului. Localnicii ii spun si cascada Zimnicioara.
La Cascada Bucias se ajunge din satul Scutaru, aflat pe DJ 115, la circa cinci kilometri de Manastirea Casin.
Am intrat pe o portiune de câțiva km de drum forestier apoi am oprit la o barieră de unde am parcurs încă 2 km pe jos (aproximativ 20 min). Cascada are o cădere de 10 metri și este spectaculoasă. O poți admira de sus sau printre copaci ori cobori spre ea, iar urmând cursul pietrelor poți să ajungi chiar foarte aproape. Ar fi indicat să ai papuci de drumeție.
In amonte se mai afla o cascada mia mica, numita “Fata Moarta”.
La acceasi bariera am gasit un panou de prezentare de pe care am aflat urmatoarele:
Rezervatia Naturala Bucias .
Rezervatia Nationala Bucias este rezervatienaturala datorita prezentei caprei negre,fiind singurul loc din judetul bacau unde se poate intalnii aceasta specie, dar si prin prezenta vidrei.
Din punct de vedere geomorfologic rezervatia naturala face parte din tinutul Carpatilor Orientali, subtinutul muntilor flisului, grupa districtelor de munti cu inaltimi mijlocii dezvoltate pe zona gresiei de Tarcau.
Din punct de vedere altitudinal se intinde intre 500 si 1164 m, altitudinea medie fiind de 832 m.
Rezervatia naturala s-a constituit prin Hotararea Guvernamentala 2151/2004 si este o rezervatie predominant peisagistica cu chei si cascade.
Suprafata totala este de 474 ha, in totalitate in fondul forestier national proprietate publica a statului.
Se gaseste pe teritoriul administrativ al comunei Manastirea Casin din Judetul Bacau.
Punct de reper al rezervatiei il reprezinta cheile si cascada Bucias ce se dezvolta pe paraul cu acelasi nume, afluent de stanga al raului Casin.
Cheile au o lungime de circa 2 km si s-au format prin erodarea in timp a rocilor, care datorita duritatii si masivitatii lor au permis dezvoltarea unei vai de tip chei,cu frecvente caderi de nivel in lungul talvegului unde se dezvolta o salba de cascade ce ating 10 m.
Rezervatia apartine etajului nemoral unde covorul vegetal este reprezentat mai ales prin fagete ale caror caracter zoogeografic este dat de prezenta ieruncii.
FILM PREZENTARE COMUNA MANASTIREA CASIN JUD BACAU
UN LOC MINUNAT IN JUDETUL BACAU
Mănăstirea Bogdana comuna Ștefan cel Mare, județul Bacău/Monument istoric.DJI Air2S Cinematic
Mănăstirea Bogdana comuna Ștefan cel Mare, județul Bacău/Monument istoric.DJI Air2S Cinematic
comuna Ștefan cel Mare, județul Bacău
Mănăstirea Bogdana
Bogdana Monastery: A Historic Monument In Stefan Cel Mare, Bacau
Mănăstirea Bogdana este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Ștefan cel Mare, județul Bacău. Ansamblul format din biserica „Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime”, paraclisul, stăreția, chilia, turnul clopotniță și zidul de incintă este categorisit ca și Monument de arhitectură, fiind inclus în Lista Monumentelor Istorice din România din 2010 cu indicativul cod LMI BC-II-a-B-00794. În arealul acesteia se găsește și o biserică de lemn clasificată și ea ca monument istoric.
Articol principal: Biserica de lemn din Mănăstirea Bogdana.
File de istorie
Situată pe Valea Trotușului, în comuna Ștefan cel Mare, pe locul unui vechi schit, într-o zonă cu păduri seculare, Mănăstirea Bogdana a fost ridicată în anul 1660. După tradiția locală primii călugari s-au așezat în acea zonă începând cu secolul XIV în vremurile descălecătorului Bogdan, venit din Cuhea Maramureșului, peste Carpați, să întemeieze Țara Moldovei. Chiliile acestora erau răspândite prin pădure și ei se adunau doar la sărbători, în jurul bisericii de lemn ridicată prin osteneala mâinilor lor.
În secolul XVII sihăstria Bogdana ajunsese cunoscută în toată Țara Moldovei. Marele logofăt Solomon Bârlădeanu a transformat la 1660 sihăstria în mănăstire, păstrând hramul „Pogorârea Sf. Duh”. Zidită din piatră și cărămidă, cu ziduri de apărare și turn clopotniță, cu biserica în plan treflat, a avut ca model necropola lui Ștefan cel Mare de la Putna. Solomon Bârlădeanu împreună cu soția sa Ana au înzestrat mănăstirea cu moșii, obiecte de cult, cărți, odoare de argint. Lăcașul a înfruntat de-a lungul vremurilor numeroase intemperii, fiind jefuită de toate valorile. În 1793 biserica a fost aproape în întregime distrusă de un cutremur, iar pentru refacerea ei, s-a vândut Episcopiei Romanului una din moșiile dăruite de ctitor.
După cel de-al doilea război mondial, mănăstirea a cunoscut o inițial intensă viață monahală, devenind cea mai mare mănăstire a județului Bacău, însă în 1959 așezământul a fost desființat, pentru a avea pe rând următoarele destinații: azil pentru bolnavi neuropsihic, tabără pentru copii, depozit de cărți vechi, complex muzeistic cu obiecte de artă veche bisericească.
Episcopia Romanului a început în 1979 refacerea vechii așezări monahale organizând totodată un depozit-muzeu care cuprinde un patrimoniu de carte veche si artă medievală românească. Icoanele păstrate aici datează din sec. XVIII - XIX. Colecțiile nu au caracter public. Tezaurul mănăstirii Bogdana mai cuprinde și pomelnicele unor biserici și schituri din județ.
În 1990 lăcașul și-a recăpătat statutul de mănăstire.
Oneşti Târgu Trotuş E574 11 12A Județul Barchau Siebenbürgen Rumänien 20.4.2016
Der Weg ist das Ziel... komm fahr mit in meinem Goggomobil =G=
Sightseeing in Krisenregionen, Armenviertel, Bürgerkriegsgebieten.
Along radioactive Death-Zones, MOAs, No-Go and Civil-War Areas.
Comuna Frumuşica Botoşani: povestea satului cu fete frumoase
Joi, 23 ianuarie, în sala de conferinţe din cadrul restaurantului Belvedere a avut loc acţiunea „Şezătoare la români, ediţia a III-a. Acţiunea a fost organizată de Asociaţia Umanitară „Inimi la unison şi Liceul Tehnologic Special „Sf. Stelian Botoşani în parteneriat cu Centrul Europe Direct Botoşani, mai multe şcoli şi organizaţii şi a avut drept scop redescoperirea frumuseţii obiceiurilor şi tradiţiilor de altădată. Copiii au readus în prim-plan obiceiurile bătrânilor, care se adunau, în special iarna şi realizau şezători. Pe lângă aceste activităţi, aveau loc recitări de cântece, alături de glume şi aflarea ştirilor despre ce ce mai întâmpla prin sat. Copiii au dorit să reintre în acea atmosferă, fiecare dintre ei realizând câte ceva, de la tors, până la croşetat de fulare şi mănuşi. Costumele naţionale au făcut ca saltul în timp să fie mai uşor de realizat, iar oaspeţii au fost aşteptaţi cu pâine şi sare. Prezenţi la eveniment, pe lângă copii au fost şi profesori ai acestora, alături de directori ai instituţiilor de învăţământ participante la eveniment. Un reprezentant al Centrului Europe Direct Botoşani a adresat cuvinte de apreciere organizatorilor şi a lansat invitaţia de a realiza proiecte finanţate cu fonduri europene având ca tematică meşteşugurile tradiţionale, creaţia culturală locală.
traseu Targu Neamt-Pascani.Route Targu Neamt via Pascani
traseu Targu Neamt-Pascani,route targu neamt via pascani.
Driving In Romania-Vetel-Brad-Campeni 4/12
Plugar 2008 Vad Romania Daniel Leca
Daniel Leca plugar 2008 Fagaras Musica Taraneasca
6 intrebari cu Bogdan Muzgoci - Vedeta Realitatea Plus TV!
#eusuntpaginadetravel #CelebrityTravel
Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou - Spectacolul Străzii (Târgu Neamț, România)
Vă rog să activați subtirarea în românește! - Please turn ON English subtitle!
În toate zonele locuite de români, dar mai ales în Moldova, tradițiile și obiceiurile de Noul An sunt foarte bogate și diversificate, continuând și în zilele noastre. Zona Târgu Neamț (județul Neamț) se remarcă prin amploarea acestor tradiții care au maximul în ziua de 2 ianuarie a fiecărui an (numai la Târgu Neamț, unicat), zi în care strada principală a orașului se umple cu mii de gură-cască și numeroase bande și grupuri folclorice care sosesc atât din cartierele orașului, cât și din satele învecinate. În ultimii ani, acest carnaval popular a fost completat sub forma unui festival, cu participarea unor grupuri folclorice din alte zone ale Moldovei (chiar și din Republica Moldova), care își prezintă programul atât pe scena montată în piața centrală, cât și pe stradă.
Videoclipul a fost înregistrat în Târgu Neamț, în ziua de 2 ianuarie 2023, pe o vreme neobișnuit de caldă și fără pic de zăpadă.
Videoclipul nu epuizează amploarea fenomenului stradal, dar surprinde câteva momente importante. Cele mai obișnuite sunt bandele de mascați care bat tobele într-un ritm specific zonei Târgu Neamț, în alternanță cu fluierele. Imaginația măștilor (a personajelor) nu are limite.
Grupurile de arnăuți (cuvânt de origine turcă care se referă la populația albaneză) sunt specifice zonei Neamț și se referă la mercenarii albanezi aflați în slujba domnitorilor (uneori și a boierilor bogați) din Moldova și Țara Românească în perioada medievală a domniilor fanariote (1711-1821). Arnăuții prezintă un fel de scenetă populară dansantă, cu muzică și mișcări specifice.
La fel de spectaculoase sunt grupurile de urși și (țigani) ursari. Spectacolul lor se desfășoară de asemenea sub forma unei scenete populare în care ursarii (frecvent cu fețele înnegrite pentru a aminti de această veche meserie a țiganilor) bat tobele și strigă cântând, iar urșii dansează ritmat. Ursul este un animal simbol în mitologia românească, fiind personajul care alungă iarna și aduce primăvara. Rostogolirea, bătutul ritmat al picioarelor, „moartea” urmată de „învierea” miraculoasă și urcatul pe bâtă al urșilor redau succesiunea anotimpurilor. Se presupune că la originea acestui obicei ar fi un cult precreștin, traco-getic.
Alte personaje zoomorfe destul de răspândite sunt caprele și cerbii, în reprezentații oarecum asemănătoare cu ale urșilor, dar care nu apar în acest videoclip. Vedem însă câțiva „căiuți” făcând parte dintr-un grup folcloric complex sosit din Vorona, județul Botoșani. Alături de căiuți sunt urși, ursari, moșnegi și babe, alte măști, precum și un grup de colindători-urători.
Sfârșitul videoclipului redă câteva secvențe din partea finală a galei câștigătorilor. Au fost circa 25 de grupuri folclorice care s-au dat în spectacol pe parcursul a 4-5 ore pe scena instalată în piața mare a orașului. Vedem fragmente din reprezentațiile alaiului folcloric complex din Boiștea (lângă Târgu Neamț) condus de preotul paroh al satului și care au obținut premiul II al acestui festival-concurs. În final, momentul de final al reprezentației câștigătorilor premiului I și anume urșii din Dărmănești (județul Bacău). Acești urși din Dărmănești, la fel ca alte grupuri de urși de pe Valea Trotușului, probabil cei mai cunoscuți și mai spectaculoși urși din Moldova, se remarcă prin faptul că poartă blănuri autentice de urși. Jocul „urșilor” sub povara de zeci de kilograme a blănurilor naturale de urs, necesită o pregătire specială.
Race to Mihaileni
7 MTB - One fast race to the centre