Romania 🇷🇴 || Ziua Comunei Prundu || 1417 - 2023 || Day of the Prundu Village || Prundu Giurgiu 🇷🇴
Romania 🇷🇴 || Ziua Comunei Prundu || 1417 - 2023 || Day of the Prundu Village || Prundu Giurgiu 🇷🇴
#romania
#ziuacomuneiprundu
#1417
#2023
#prundugiurgiu
#dayoftheprunduvillage
#romaniavlog
#newvideo
#jeevanrai
#jrfamily
#trending
#agriculture
#romaniaupdate
#romanianewupdate
#romaniavisa
#romaniaworkpermit
#cowfarm
#romaniajobvisa
mission 100K subscribers
Welcome to my YouTube channel.
Please like share and subscribe me for more.
____________________________________________
Video Captured by : Gopro hero 8 Black
Video Edited by : PowerDirector app
____________________________________________
👮 Name : Jeevan Rai
🏠 Address : Jeetpursimara - 2 Simara
Samjhauta Tol, Gumba Chowk, Bara Nepal
____________________________________________
🍀 Also follow me on : ⤵⤵⤵
👉 Instagram : Jeevan Rai
👉 Facebook : Jeevan Rai
👉 TikTok : jeevan_vlog
_____________________________________________
Thank you my JR family members 🙏🥰.
Lots of maya from Romania 🇷🇴 . . .
Fenomen meteo extrem in satul Petru Voda
EXPRESS DE NEAMT
Parcul Natural Vânători Neamţ
Parcul Natural Vânători Neamţ se află situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, cu precădere în raza comunelor Agapia, Bălţăteşti, Brusturi,Crăcăoani, Vânători Neamţ, Raucesti, Pipirig si a oraşului Tg. Neamţ.
Din punct de vedere geografic, parcul se întinde pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei, subdiviziunea Munţii Neamţului (în partea estică a Carpaţilor Orientali), şi peste Subcarpaţii Neamţului (aflaţi în cadrul Subcarpaţilor Orientali), acoperind o parte a bazinului Ozanei şi Cracăului, între 47°03'10'' şi 47°18'20'' latitudine nordică şi 26°4'20'' şi 26°22'32'' longitudine estică. Suprafaţa parcului este de 30.818 ha, din care 26.190 ha pădure. (
Bătălia de la Borta Dracului (3-16 iunie 1944) - 1 - Situația tactică (zona Târgu Neamț, Moldova)
Vă rog să activați subtitrarea în românește !
Bătălia de la Borta Dracului (3-16 iunie 1944) - Partea 1 - Situația tactică
Bătălia de la Borta Dracului (situată în pădurile din zona Culmii Pleșului, la numai 8,3 km NV de Târgu Neamț), desfășurată la începutul lunii iunie 1944, reprezintă cel mai tragic episod de pe teritoriul României în perioada celui de Al Doilea Război Mondial. Aici s-au confruntat în condiții infernale, cu mii de oameni sfârtecați și arși de vii pe o suprafață de câțiva kilometri pătrați, Armata Roșie sovietică aflată în ofensivă și Armata Română (sprijinită de artilerie germană) aflată în defensivă. În această încleștare, pe parcursul câtorva zile, au murit în total (date estimate, dar destul de sigure) circa 14.000 de militari, dintre care 10.000 sovietici și 4.000 români (±germani). O bună parte din cadavre nu au putut fi îngropate, rămânând mult timp la fața locului. Astfel, Borta Dracului depășește cu mult un al tragic episod, mai bine cunoscut, al dezastrului românesc de la Oarba de Mureș (septembrie 1944) unde unități ale Armatei Române au fost trimise de către comanda sovietică într-un atac sinucigaș împotriva unei poziții fortificate germane. S-a vehiculat pentru Oarba de Mureș un număr de 11.000 de morți, dar pierderile reale au fost mult mai mici, un videoclip pe această temă fiind făcut de mine ( ). Bătălia de la Borta Dracului reprezintă ultima victorie Armatei Române împotriva Armatei Sovietice (în ciuda pierderii inițiale, liniile românești de apărare au fost recuperate). În plus, în momentul critic, artileria germană a folosit muniție incendiară, probabil interzisă și care a afectat și Armata Română. Poate că acestea sunt motivele principale pentru care luptele de la Borta Dracului nu au fost atât de bine consemnate în istoriografia de război, mai ales în perioada comunistă.
Împreună cu dl. Lucian Georgescu, cel care este de facto ghidul și expertul (s-a documentat din literatură și de-a lungul anilor a mers pe teren, dar a și vorbit cu o mulțime de localnici dintre care unii au trăit efectiv evenimentele), am urmărit întregul traseu al luptelor, descriindu-le în mai multe episoade (videoclipuri).
În acest prim episod prezentăm situația frontului din zona Târgu Neamț în perioada premergătoare atacului sovietic de la Borta Dracului, acesta reprezentând faza finală a ofensivei sovietice Iași - Chișinău (nordul Moldovei) din perioada 8 aprilie - 6 iunie 1944 și având ca repere principale Prima Bătălie de la Târgu Frumos (9-12 aprilie), Bătălia de la Podu Iloaiei (12 aprilie), culminând cu A doua Bătălie de la Târgu Frumos (2-8 mai). Odată ofensiva sovietică oprită, frontul s-a stabilizat pe aliniamentul Gura Humorului - nord Fălticeni - Târgu Neamț - sud Pașcani - nord Târgu Frumos - nord Iași - Masivul Cornești - Orhei - curs inferior Nistru - Marea Neagră. În sectorul Gura Humorului - Târgu Neamț - Pașcani, Armata 40 sovietică avea în față Armata a 4-a Română.
La est de Târgu Neamț, valea largă a Râului Neamț (Ozana), situată între dealurile bine împădurite Boiștea (la sud) și Pleșu (la nord) era puternic fortificată cu un aliniament de cazemate (construite din timp, după dezastrul de la Stalingrad) întărite cu câmpuri de mine, baraje de sârmă ghimpată, șanțuri anti-tanc și susținute din spate de puncte de artilerie bine fixate. Videoclipul nostru este realizat lângă ruinele unei astfel de cazemate, lângă șoseaua spre Fălticeni (mai precis, la marginea vestică a fostei gropi de gunoi, Puțu Săc, a orașului Târgu Neamț). Valea Râului Neamț (Ozana) deschidea drumul spre Transilvania („spre Berlin”), dar încercările Armatei Roșii de a străpunge aliniamentul de cazemate eșuează, iar comandanții sovietici caută alte soluții. În aceste condiții, beneficiind și de trădare din partea unor localnici dar și militari români, sovieticii decid să atace la nord de Târgu Neamț, prin pădure, un sector mai puțin apărat (doar infanterie) peste Culmea Pleșului. Direcția principală de atac (pe care o vom parcurge în episoadele următoare, circa 10 Km în linie dreaptă) a fost satul Poiana (comuna Brusturi) - Poiana Arsintescu - Poiana Crucii - Poiana Haidău (sau la Doi Peri, locul viitoarei Mănăstiri Sfânta Cruce) - râpele Borta Dracului - Culmea Pleșului (cu Dealul Căprăriei) - coborâre spre satul Nemțișor și Valea Nemțișor. Raportul de forțe estimat este circa 10.000 de luptători români contra 30.000 de luptători sovietici. Într-o primă fază, subunități sovietice au ajuns la Valea Nemțișor, dar au fost respinse înapoi peste deal (Culmea Pleșului). Dacă Armata Roșie ar fi reușit să-și stabilizeze un cap de pod în zona satului Nemțișor, atunci întreaga apărare din zona Târgu Neamț ar fi fost compromisă. Au urmat momente critice în care s-a petrecut cel mai mare și mai crud masacru de pe teritoriul României, finalizate totuși cu recuperarea de către Armata Română a pozițiilor pierdute și menținerea frontului până la 24 august 1944.
Quad - Buggy túra
Félnapos túra főleg buggykkal és néhány quaddal a tengerpartra és egy kis barlanghoz. Közben egy kávéültetvényre is betértünk, de az egész inkább a szuvenír árusok bizniszéről szól, felejthető élmény.
Filmare drona Cetatea Neamt
Pentru clipul in format 4K, fără watermark, trimiteți un e-mail pe adresa fiddweb[at]gmail.com, însoțit de link-ul acestui preview pentru identificare.
Format clip: 4K (3840x2160 px) / 60fps
Tip fisier: mp4
Durată: 20s
Preț clip: 49 lei (cu factură)
Licență utilizare: nelimitată
Horea 📌 Mătișești ❌ Apuseni ❌ La mosu Rovin
Comuna Horea este situată la poalele munților Apuseni, în partea de nord-vest a județului Alba, pe Valea Arăzii, afluent al râului Arieșul Mare.
🏠👉 La moșu Rovin este o casuță veche restaurată situată într-un sat superb din Apuseni.
🏔 Priveliștea este una de poveste,unde vei putea admira crestele munților și respira aer curat de munte🏞
________________________________
📌 𝗨𝗡𝗜𝗧𝗔𝗧𝗘𝗔 𝗗𝗘 𝗖𝗔𝗭𝗔𝗥𝗘 𝗦𝗜 𝗙𝗔𝗖𝗜𝗟𝗜𝗧𝗔𝗧𝗜
🏡 La Moșu Rovin este situată în satul Mătișești, comuna Horea,jud.Alba.
✔Are o capacitate de 6-8 locuri și dispune de :
▶3 camere (cu pat matrimonial)
▶Living
▶Bucataria complet utilata
▶1Baie cu duș
✔ Facilități unitate:
▶Internet
▶Grătar
▶Ceaun
▶Parcare private
🐕Nu se acceptă animale de companie🐶
🚭Nu se fumează în interior!
________________________________
📌𝗔𝗧𝗥𝗔𝗖𝗧𝗜𝗜 𝗧𝗨𝗥𝗜𝗦𝗧𝗜𝗖𝗘
➡În apropiere puteți vizita unele din pricipalele atracții ale zonei :
📍 TransUrsoaia DN1R
📍 Casa Memorială Horea
📍 Rezervația Naturală Izbucul din Mătișești
📍 Parcul Natural Munții Apuseni
📍 Drumul lui Iovan / Petreasa cota 1600
📍 Pârtiile de schii Arieșeni-Vârtop (45km)
📍 Pârtia Mărișel (48km)
📍 Ghețarul de la Scărișoara (45km)
___________________
📌𝗧𝗔𝗥𝗜𝗙𝗘
📩💲 500 de lei / noapte întreaga locație.
❗P.S. Despre prețuri și disponibilitate vă rog să luați legătura direct cu propietatea.
________________________________
📌𝗥𝗘𝗭𝗘𝗥𝗩𝗔 𝗗𝗜𝗥𝗘𝗖𝗧 𝗗𝗘 𝗟𝗔 𝗣𝗥𝗢𝗣𝗥𝗜𝗘𝗧𝗔𝗥, 𝗙𝗔𝗥𝗔 𝗧𝗔𝗫𝗘 𝗦𝗔𝗨 𝗖𝗢𝗠𝗜𝗦𝗜𝗢𝗔𝗡𝗘:
☎📞 0763859480
#lamosurovin #horea #muntiiapuseni #alba
Romania - Bicaz Lake and two richly decorated churches
Bicaz Lake and surrounding mountains (filmed in Auguat 2007 plus an Orthodox monastery and a Lutheran church filmed in September 2008
Tara Motilor (Romania) - O istorie nescrisa ( part 13/16)
Tara Motilor este situata in Muntii Apuseni din Romania, intre raurile Mures (la sud), Somesul Cald si Somesul Rece (la nord si nord-est), Crisul Alb (la vest).
Acest film a fost realizat cu sprijinul Apuseni Adventure :
*
Promotion video film about Tara Motilor situated in the Apuseni Mountains in Romania.
Thanks to the Apuseni Adventure:
Apuseni, Tara Motilor (part 8) - Cheile Ordâncusei
Promotion video about the Apuseni Mountains in Romania.
Tara Motilor (part 8).
From Albac, Gârda de Sus to the Poarta lui Ionele Cave.
Cheile Ordâncusei.
For more information, please visit the site of Apuseni Adventure
Piatra-Neamț MALL
#mall #piatraneamt
Cimitirul Evreiesc din Târgu Neamț (Județul Neamț, Moldova, România)
Vă rog să activați subtitrarea în românește !
Imaginile din acest videoclip au fost înregistrate în septembrie 2020.
Cimitirul evreiesc este situat la marginea estică a orașului Târgu Neamț, în zona numită Pârâul Ursului, cândva un mic sat. În 2016, la sud de cimitir a fost identificată o așezare neolitică (Cultura Cucuteni, faza A, circa 4.600 - 3.900 Î.C.). La est de cimitir, peste Pârâul Ursului, este un străvechi cimitir „nemțesc”, sașii catolici, ulterior asimilați, fiind fondatorii Târgului Neamț (de unde probabil și numele localității).
Cimitirul evreiesc este compus din două sectoare alungite NW-SE. Primul sector, în partea dreaptă și foarte vizibil prin mormintele noi situate mai aproape de intrare are circa 160 m lungime și 20-25 m lățime. Al doilea sector, cu morminte mult mai vechi, este la stânga (la est) primului și are circa 140 m lungime și 20-25 m lățime. Din observațiile noastre, umplerea cu morminte a celor două sectoare s-a făcut din spate în față și probabil zona frontală a sectorului doi (din stânga, cu morminte mai vechi) continuă cu mormintele situate în zona de fund a primului sector, limita temporală fiind undeva la cel de Al Doilea Război Mondial. Oricum, nefiind primul cimitir evreiesc din oraș, este sigur că chiar de la înființare (1836) s-a stabilit ordinea de săpare a mormintelor. Remarcăm o evoluție continuă a construcției și decorării mormintelor, dar subiectul ne depășește.
Evreimea din Târgu Neamț are o fascinantă istorie, dar din păcate această lume este acum aproape total dispărută.
Este dificil de a data exact sosirea evreilor în Târgu Neamț. Posibil ca evreii să fi ajuns aici chiar pe vremea marelui domnitor al Modovei, Ștefan cel Mare (1457 - 1502), dar având în vedere prima lor menționare scrisă într-un document din 1685, precum și cele mai vechi pietre de mormânt (dar mai mult ca sigur nu în acest cimitir) din 1677 și 1678, istoricii admit așezarea evreilor în Târgu Neamț în cea de a doua jumătate a secolului 17. În acea perioadă, evreii au avut „cartierul general” în zona spitalului orășenesc și la nord de acesta. În afară de case, acolo erau și o sinagogă, o școală evreiască, un azil, o baie (ritualică) și cimitirul. Este vorba de cimitirul nr. 2, primul cimitir, fiind bănuit a fi fost undeva la poalele Cetății Neamț. Deci cimitirul evreiesc de față, ar fi al treilea. În acea vreme, Târgu Neamț aparținea de Mănăstirea Neamț și conform Regulamentului Organic (1832) Mănăstirea avea obligația de a construi un spital, o farmacie și o școală, lucru care s-a și întâmplat cele trei fiind inaugurate în 1852. Pentru realizarea lor Mănăstirea dărâmă abuziv în 1847 construcțiile evreiești amintite, ulterior comunitatea evreiască fiind despăgubită și reconstruindu-le. Însă așa cum am spus, organizarea unui nou cimitir (cel de față, în zona Pârâul Ursului), începuse deja în 1836.
Se pare că evreii au găsit la Târgu Neamț un mediu favorabil, până în anii 1950 numărul lor crescând aproape constant: 1774 - 12 familii, 1803 - 203 persoane, 1821 - 223 persoane, 1826 - 1.200 (!)persoane, 1859 - 3.006 persoane, 1899 - circa 3.600 persoane, 1930 - 2.507 persoane, 1941 - 2.538 persoane, 1947 - 2.900 persoane. Practic, în cea de a doua jumătate a secolului 19 și la începutul secolului 20, evreii constituiau circa jumătate din populația Târgului, reprezentând în bună parte elita economică, financiară, culturală a orașului. Casele evreiești, tip vagon (cu 2-3 camere în linie, camera de la stradă fiind prăvălia sau atelierul), se înghesuiau în lungul principalelor străzi. Chiar și zilele noastre mai putem vedea astfel de case. Viața religioasă a fost susținută de 8-9 sinagogi din care a rămas una singură, iar educația primară și-au făcut-o în școlile lor comunitare (în special în secolul 19).
Viața comunității evreiești a fost totuși marcată de multe episoade grele și chiar tragice din care amintim doar masacrul făcut de Eteria (armata revoluționară greacă) în 1821, situația grea de după Primul Război Mondial și apoi regimul legionar urmat de cel al lui Antonescu în perioada celui de Al Doilea Război Mondial. Relația cu populația română a fost bună, sau chiar foarte bună, marcată însă de câteva „excese” cu substrat religios.
Instaurarea comunismului și naționalizarea economiei în 1948 pune pe evrei în mare dificultate, astfel că după anul 1950 peste 80% se înscriu pe listele de emigrare, preponderent spre Israel. Numărul lor scade dramatic: circa 1.800 în 1950, circa 50 familii în 1969, 34 persoane în 1992 și 30 persoane în 2004. În prezent (2021) probabil că nu sunt mai mult de 10 evrei în Târgu Neamț.
Mai multe detalii istorice, cât și despre unele monumente funerare pe care le vedem în cimitir, le găsiți în subtitrare.
Foarte multe detalii și fotografii despre comunitatea evreiască din Târgu Neamț puteți găsi în postările din anul 2020 pe pagina de Facebook a domnului Lucian Georgescu din Târgu Neamț ( ).
La Bicaz este asta :D:D
nush...
Bicaz 2
Bukowina MC iesire Bicaz apr.2008
La Alba Iulia s-a încheiat cea de-a şaptea ediţie !
Mii de oameni s-au adunat duminică pe dealurile de lângă Alba Iulia la cea de a şaptea ediţie a concursului de călărie şi tracţiune. La întreceri au participat crescători de cai din tot judeţul, iar vremea a ţinut cu ei.
Foc de artificii Suceava. Revelion 2023
Foc de artificii din centrul municipiului Suceava, vazut de sus. Revelion 2023